Loredana Stanciu este bibliotecară și Trainer la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Prahova Angajată în numeroase proiecte naționale și internaționale în domeniul bibliotecilor, a participat ca speaker la numeroase conferințe și este autoarea unor articole în domeniul biblioteconomiei.
Loredana, pentru început, ne poți spune pe scurt ce te-a determinat să devii bibliotecar?
Ce amintiri frumoase îmi deschide această întrebare! Nu acesta a fost planul meu după absolvirea colegiului. M-am înscris la o facultate tehnică pentru a deveni inginer. Am facut parte din prima grupa de absolvenți specializați în automatizări ai Universității din Ploiești. Era o noutate la vremea respectivă, pentru că Universitatea începuse procesul de adaptare a specializărilor la nevoile pieței, introducând în curriculă numeroase cursuri de IT. Cu o tehnologie în plină dezvoltare și un internet care își făcea simțit potențialul, îmi aduc aminte cu cât entuziasm învățam să utilizăm diferite softuri de calculator, în condițiile în care niciun student nu avea calculator acasă. După 5 ani petrecuți printre calculatoare, direcția pe care pornisem s-a schimbat radical în momentul primirii propunerii de a lucra nu la Serviciul Informatizare al unei companii, ci într-o bibliotecă. A fost o provocare pentru mine pentru ca nu dețineam cunoștințe în domeniul biblioteconomic. Acum, după 26 de ani, îmi dau seama ca directorul bibliotecii de la vremea respectivă a fost un vizionar, planul fiind să dezvolte noi servicii bazându-se pe facilitățile calculatorului. Cu fiecare zi care trecea, îmi dădeam seama că sunt la locul potrivit. În timp, am început să aprofundez acest domeniu, urmând diferite perfecționări și un Master la Univesitatea de Bucuresti, Facultatea de Litere, care mi-au deschis noi orizonturi în domeniu. Intrarea în comunitatea bibliotecarilor din România mi-a arătat că această meserie, dacă te implici, îți poate aduce mari satisfacții. Astăzi, provocările fiecărei zile le consider pași în dezvoltarea mea profesională continuă.
Profesia de bibliotecar este recunoscută legal în România? Ce cale ar trebui să urmezi pentru a deveni bibliotecar?
România are legi care reglementează funcționarea bibliotecilor, cea mai importantă fiind Legea bibliotecilor nr. 334/2002. Există și două asociații profesionale, una care reunește bibliotecarii din bibliotecile publice (ANBPR) și una a celor din bibliotecile școlare și universitare(ABR). Statul român oferă accesul gratuit la formare în domeniu, în trei universități din țară: București, Cluj și Sibiu. Un student poate opta pentru studii de licență în „Științele informării și documentării”, pentru diplomă de master, studii postuniversitare sau pentru studii aprofundate urmând școala doctorală. Pentru bibliotecari există și alte opțiuni de specializare, prin accesarea ofertelor de la asociațiile profesionale sau prin intermediul unor proiecte. Unele cursuri se plătesc, dar există și formări gratuite.
Pe lângă faptul că ești bibliotecar, ești și formator. Formarea continuă este importantă pentru profesia noastră, iar experiența Covid ne-a determinat să ne adaptăm la noi forme și noi metode de lucru. Ce părere ai despre aceasta?
Subiectul învățării pe tot parcursul vieții a fost și este abordat la toate nivelurile decizionale, însă, de fiecare dată, este privit ca un obiectiv secundar în România, decidenții aducând în prim plan problemele globale actuale. În această perioadă, avem tendința de a considera pandemia și războiul din Ucraina cele mai mari provocări la care suntem supuși, însă, dacă am privi mai atent în jur, am observa că omenirea se confruntă cu mult mai multe probleme. Învățarea pe tot parcursul vieții este o componentă necesară și de luat în calcul mai mult ca oricând. Este o realitate ce trebuie inclusă în toate domeniile. Competențele pe care tinerii absolvenți le dețin când finalizează școala nu mai sunt suficiente, iar potențialul bibliotecilor de a furniza cunoștințe suplimentare adaptate nevoilor este foarte mare. În România, sunt biblioteci care oferă constant cursuri, ateliere, webinarii, însă nu acoperă decât un procent foarte mic din nevoia comunităților. Lockdown-ul din pandemie ne-a arătat că noi, bibliotecarii, avem nevoie să învățăm continuu. Anul 2020 a fost dificil pentru bibliotecile publice. Dacă numărul de împrumuturi fizice a scăzut, a crescut numărul de împrumuturi în format electronic și s-a accelerat procesul de digitalizare. Așadar putem spune că nu au fost numai aspecte negative ci și lucruri bune: a forțat adaptarea bibliotecilor și schimbarea direcțiilor de dezvoltare prin investiții mai mari în tehnologie. S-au creat rețele de comunicare online și foarte mulți bibliotecari s-au unit într-un schimb constant de date și cunoștințe, fapt ce a ajutat la asimilarea de noi informații. Pandemia a fost cel mai intens stimul existent vreodată. A fost o mare dorință a tuturor de a construi ceva mai bun. Pentru formarea comunităților sunt puse la dispoziție, gratuit, numeroase cursuri și ateliere oferite de către bibliotecari, dar piața este în continuă transformare. Flexibilitatea și adaptabilitatea de care dau dovadă bibliotecarii în fața provocărilor necesită sprijin constant, iar în România nu sunt alocate fonduri suficiente. O oportunitate pentru dezvoltarea profesională a bibliotecarilor din România o reprezintă proiectele. Personal, pentru că am aplicat la numeroase proiecte am avut șansa să particip la diferite cursuri și ateliere în urma cărora am învățat foarte mult. Tot prin intermediul proiectelor am putut vizita numeroase biblioteci din Europa (Helsinki, Oslo, Milano,Berlin, Barcelona, etc) și colabora ulterior în alte proiecte cu bibliotecarii acestora. Acest schimb de experiență aduce un bogat bagaj de cunoștințe asimilate. Participarea la Congresul IFLA WLIC reprezintă un alt extraordinar furnizor de date și informații. Pot spune că recomand tuturor bibliotecarilor să aibe curaj și să aplice la granturile oferite de Uniunea Europeană sau la cele naționale, pentru că fiecare experiență dobândită prin implementarea unui proiect te dezvoltă profesional foarte mult. Lumea este interconectată, comunicarea online de acum pare o mare putere, un furnizor nelimitat de informații, însă în realitate este mult mai fragilă.
Războiul marchează, din păcate, un alt capitol trist din istoria noastră recentă. Dar, ca și în cazul pandemiei, poate reprezenta o altă oportunitate pentru valori precum solidaritatea și rezistența. Cum reacţionează bibliotecile din România la această situaţie?
Ca de fiecare dată, bibliotecarii s-au adaptat foarte rapid situațiilor. Pot spune că una dintre abilitățile bibliotecarului român o reprezintă empatia. În fiecare regiune sunt bibliotecari ce și-au pus în valoare creativitatea și au organizat diferite servicii pentru acest nou grup țintă: refugiații din Ucraina. Se citește foarte mult prin programe de tipul ”lectura fără frontiere”, iar copiii ucraineni sunt atrași în activități frumoase pentru a le aduce o stare de bine.
Cum vedeți viitorul bibliotecilor? Ce pot face bibliotecarii pentru bibliotecile lor, în viitorul apropiat pentru a-și servi mai bine comunitățile de referință?
Sunt o persoană foarte optimistă și văd un viitor frumos pentru biblioteci, însă mă consider destul de realistă ca să înțeleg și că este nevoie de timp. Va trebui să învățăm să trăim cu incertitudinea și să ne asumăm riscuri. Pentru bibliotecari, schimbarea din pandemie a însemnat să atingă noi obiective, să construiască noi direcții de dezvoltare, iar acest lucru a implicat viziune și responsabilitate. Colegii mei bibliotecari recunosc această nevoie de învățare continuă pentru a se dezvolta sau pentru a supraviețui. Ce pot face bibliotecarii: să fie creativi în continuare și cine nu a înțeles că biblioteca publică nu înseamnă numai gestionarea cărților este timpul să o facă. Datorită faptului că oamenii au învățat să folosească noile device-uri – de la computer la telefonul mobil – pentru a face propriul research, biblioteca nu mai este principala resursă de informații, pentru cei care au un minim acces la internet. Supraviețuirea bibliotecilor e condiționată, în acest context, de dorința și motivarea bibliotecarilor să transforme aceste spații în unele adaptate societății actuale. O bibliotecă trebuie să fie flexibilă, inovatoare, capabilă să se readapteze, un loc pentru învățare prietenos, accesibil oricui, în care dezbaterile să fie constructive. Cert este că bibliotecarul din 2022 deține multiple competențe și abilități, lucrează cu pasiune și este profesionist în gestionarea informației.
Ce i-ai recomanda unui tânar student care și-ar dori într-o zi să devină bibliotecar?
Să pășească în acest domeniu cu încredere. Să se informeze înainte, pentru că poate fi cel mai monoton loc sau, dimpotrivă, cel mai plin de provocări. Trebuie să știe că îi poate aduce multe satisfacții dacă este pregătit să învețe continuu, să se implice în proiecte, să colaboreze și să îi ajute pe ceilalți. Biblioteca nu este un loc izolat. Să știe că el/ ea poate fi o voce în comunitate și un nod important într-o rețea. De el depinde calea pe care va merge.
L'autore
-
Mario Coffa archivista e bibliotecario, laureato in Conservazione dei Beni Culturali presso l’Università degli Studi di Perugia (2005) e diplomato in Archivistica e Paleografia presso la Scuola di Archivistica dell’Archivio Segreto Vaticano (2010). Dal 2010 Lavora per CAeB (Cooperativa Archivistica e Bibliotecaria) presso le biblioteche dell’Università di Perugia come bibliotecario e come archivista presso l'Archivio Storico del Comune di Gubbio. Si occupa di Biblioteche Digitali e formazione in ambito di biblioteconomia digitale. Nel 2014 membro del Comitato Esecutivo Regionale dell’Associazione Italiana Biblioteche (AIB) sezione Umbria, membro del gruppo AIB sul portfolio professionale e nel triennio 2017-2020 Presidente eletto di AIB Umbria. Dal 2020 membro dell'Osservatorio Formazione dell'Associazione Italiana Biblioteche. Autore di diversi articoli e interviste per Insula Europea sul tema degli archivi, delle biblioteche e del digital lending.
Link:
https://mariocoffa.wixsite.com/e-portfolio
http://vegajournal.academia.edu/MarioCoffa
Ultimi articoli
Libro Futuro17 Marzo 2024Open Access, Digital storytelling and Technology between communities and sustainable development goals for libraries. Mario Coffa interviews David Koech- In primo piano17 Marzo 2024Open Access, Digital storytelling e Tecnologia tra comunità e obiettivi di sviluppo sostenibile per le biblioteche. Mario Coffa intervista David Koech
Libro Futuro22 Novembre 2022Europeana, digitization and passion. Mario Coffa interviews Ines Vodopivec- In primo piano22 Novembre 2022Europeana, digitalizzazione e passione. Mario Coffa intervista Ines Vodopivec
2 thoughts on “Bibliotecarii din România. Mario Coffa o intervievează pe Loredana Stanciu”
Comments are closed.